Peste 100 de copii trimiși la cerșit în Marea Britanie. Justiția a dat chix

0
177

În 8 aprilie 2010, are loc una dintre cele mai importante operațiuni polițienești desfășurate pe teritoriul țării noastre. În palatele din Țăndărei au loc descinderi în ceea ce s-a numit “Operațiunea Europa”. Au fost vizate 34 de locuințe, s-au făcut arestări, confiscări de valută și mari cantități de aur.

26 de persoane au fost trimise în judecată de DIICOT pentru aderare la grup infracțional organizat, dar și trafic de minori, evaziune fiscală, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, pentru că aproape toți erau deținători de puști și pistoale. Unul dintre inculpați a decedat, iar restul au stat câteva luni în arest preventiv. Pentru arme, au apărut autorizații în timpul procesului care s-a întins pe 9 ani de zile.

Cazul privea traficarea a 181 de copii în Marea Britanie, unde erau folosiți la cerșetorie și furturi. Rețeaua nu funcționa doar în Marea Britanie. Dimpotrivă, anchetatorii au urmărit fluxuri financiare din mai multe țări, mai ales Italia și Spania, acolo unde cerșetoria și-a găsit un loc propice.

Ancheta schimbase chiar și legislația europeană, Parlamentul European a dat o Directiva în prin care condamnă și înăsprește pedepsele pentru traficul de ființe umane.

Silvia Tăbușcă: “Parlamentul decide elaborarea primei Directive europene în materie e trafic de persoane, care acoperă în mod specific și clar cerșetoria ca fiind una dintre formele de exploatare.”

În România, însă, dosarul a funcționat prost: judecătorul l-a întors la DIICOT pentru refacerea rechizitoriului și abia ulterior a fost retrimis în instanță. Între timp, s-au schimbat Codurile Penale, au intervenit decizii ale CCR și legislația penală în România s-a relaxat. Există însă și alte suspiciuni.

Cel care este considerat de către anchetatori capul rețelei din Țăndărei acceptă să ne vorbească. Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu.

Radu Constantin, inculpat: “Suntem 26 de inși. Ne-au luat degeaba. Dosarele erau făcute false. Fabricate, că eu n-am nicio ieșire din țară, în Britania nu m-am dus de când sunt…”

Cu un aer umil, pozând în victima procurorilor, e dispus să stea în fața camerei și să vorbească despre nevinovăția sa. Are textul pregătit și doar zâmbetul șiret ițit câteodată în colțul gurii îi trădează autoritatea.

Radu Constantin, inculpat: “Nici bani n-am primit de acolo. Banii pe care mi i-a pus e potrivire de nume la altul. Uitați, banii care au zis că i-am primit eu, nu-i CNP-ul meu, eu am 190 și el are 193, cel care a trimis banii și i-a primit. Și mi i-a pus mie în cârcă, ca să poată să mă arestează, dar eu nu sunt asta…”

Judecătorul de la Tribunalul Ciuc nu a fost convins de procurorii DIICOT de acuzațiile aduse împotriva lui Titi Aghiotantu în calitate de organizator al traficului de copii și de încasator al unor “taxe de protecție”.

Radu Constantin a fost achitat de infracțiunea de trafic de minori și de spălare de bani, iar în ceea ce privește constituirea unui grup infracțional organizat, a intervenit prescripția.

La perchizitia din 2010, au fost puse sechestru pe 1.300 de euro, aproape 17.000 de lei și 3,8 kg de aur. Toate adunate din pensie. Titi Aghiotantu avea trei arme acasă – o pușcă de vânătoare, un pistol cu bile și un pistol mitralieră AK 47. Pentru toate a adus acte, chiar și pentru mitralieră care a fost înregistrată ca armă de colecție. S-au găsit și niște gloanțe în plus pentru mitraliera din panoplie, dar și pentru această fapta a intervenit prescripția.

Tot din pensie a reușit să aibă un avocat celebru, pe Cătălin Dancu, cel care este acum consulul României la New York.

Aceeași soartă au avut-o și ceilalți colegi de dosar: au fost achitați la prima instanță sau faptele s-au prescris, deși din înscrisurile Poliției de Frontieră rezultă că un număr mare de minori au fost scoși de rețea din țară și au fost identificați în Marea Britanie la cerșit sau la furat.

Nicolae Schian, inculpat: “Avem firme, suntem oameni serioși. În orașul Țăndărei nu avem nicio infracțiune, iar de la București și Târgu Mureș ne-a găsit că suntem infractori. Suntem consilieri la orașul Țăndărei, avem permis, avem mașini, avem firme, dar ăștia ne face infractori, că suntem țigani. Ne-a luat 25 de ani să ne bage la pușcărie că stăm și stăm bine, avem băieți care lucrează afară, au cetățenia engleză, englezii ne ajută și pe noi ne bagă la pușcărie…”

În urma deciziei instanței, Inspecția Judiciară a CSM s-a autosesizat și verifică modul în care a fost întocmit rechizitoriul, dar și motivarea judecătorului.Cei care cerșeau în 2008 în Londra și au fost goniți de polițiștii londezi au ajuns în Spania. Polițiștii spanioli i-au gonit și ei și au ajuns în Paris. Montreuil, un orășel de la periferia Parisului. Acolo se află o tabără de țigani români, iar, din informațiile de la poliția franceză, acolo trăiesc și conaționali din Țăndărei.

La periferia Parisului, țigăncile cu copii din Țăndărei se dau drept refugiate din Siria. Și cerșesc agresiv la intersecții. Este una dintre practicile comune să se dea drept femei musulmane pentru a putea primi mai mulți bani, în general comunitățile de origine orientală sunt mai darnice.

În Europa, sunt identificate câteva rețele – 7-8 la număr, din câteva județe ale țării, care se mișcă dintr-o parte în alta. Beneficiile și profiturile sunt uriașe. Lipsa de modele, de programe concrete de integrare socială, perpetuează o situație fără ieșire. Țăndărei e povestea care se scrie de ani de zile și al cărei final autoritățile nu sunt în stare să-l schimbe. Traficanții profită de săracii lipsiți de educație și de perspective, dar mai ales profită de lipsa de reacție a autorităților, care privesc impasibile cum sunt ruinate destinele a mii de copii ajunși cerșetori. Țăndărei e doar o stație în călătoria pe care autoritățile ar trebui să o facă în lupta cu rețelele de traficanți. Sunt mulți, dar și mai multe sunt victimele prinse într-un cerc vicios din care nu mai reușesc să iasă.

 

Sursa: ProTv.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here